Odată ajunşi la maternitate, este important să fiţi alături de parteneră. Chiar dacă ea este cea care trece prin durerile nașterii, travaliu, alăptat, schimbat scutece, sunt lucruri pe care şi proaspeții tătici le pot face.

Dacă vă simţiţi suficient de pregătiti, puteţi asista la naștere! Indiferent dacă sunteţi în sala de naşteri sau în sala de travaliu, partenera vă aprecia enorm efortul vostru! Un cuplu care împărtăşeşte o astfel de experiență este mult mai sudat, acesta fiind momentul în care se formează/apare familia. Mai mult se spune că instinctul patern apare doar dacă tatăl participă efectiv la nașterea copilului său.

În primele zile, e recomandat ca tăticul să își găsească activităţi care să îi aparţină în totalitate lui: schimbatul scutecului, adus copilul la mama pentru a fi hrănit, băiţa de seară, pregătit cina, etc.

Contactul timpuriu între nou-născut şi tată este extrem de important pentru adaptarea copilului la viata extrauterină, după suferinţa prin care bebele a trecut în orele de travaliu. Nou-născutul va recunoaşte prima oară vocea tatălui, care a reuşit să pătrundă la el în perioada intrauterină datorită tonalităţii vocii si apoi va recunoaște mama, după miros. Astfel, tatăl este prima persoană care are datoria să ușureze adaptarea copilului în familie.

85% din femei, la 2-3 zile de la naștere experiementează tristeţea postpartum. Partenera va simți că nu se poate baza pe nimeni, viața este grea, noul rol și responsabilitățile o copleșesc.

Atunci, partenerul este cel care trebuie să intervină, fiind un real suport moral, demonstrând că o acceptă pe parteneră în noul ei rol, că este alături de ea iubind-o și ajutând-o în tot ce e nevoie. Din pâcate 25% dintre femei ajung să experimenteze depresia postpartum zile, săptămâni sau chiar luni după naștere, manifestându-se printr-o lipsă a poftei de viață, irascibilitate, anxietate, lipsa igienei personale, insomnii, existând chiar pericolul de a-și face lor sau copilului rău fizic. Astfel, rolul partenerului este esențial în prevenirea acestor simptome sau recunoașterea lor dacă ele au apărut.

În timp ce mămica este în spital, tatăl poate pregăti camera bebelușului.